Toți oamenii se tem de ceva. Chiar și cei mai curajoși și impunători „super-eroi” au această slăbiciune. Există tot felul de fobii, dacă am face o listă de la A la Z, am putea enumera aproximativ 6456 de fobii, iar unele dintre ele sunt de-a dreptul neobișnuite.

Ce sunt fobiile?

Fobia este o frică extremă, irațională de un obiect sau situație specifică, poate fi clasificată ca un tip de tulburare de anxietate, deoarece anxietatea este simptomul de bază care domină suferindul. Fobiile sunt considerate a fi stări emoționale. Deși psihiatrii clasifică fobiile ca un singur tip de tulburare de anxietate, sute de cuvinte au fost inventate pentru a specifica natura fricii prin prefixarea cu cuvântul grecesc pentru obiectul de teamă a termenului „fobie”.

Printre cele mai frecvente exemple sunt acrophobia – teama de înălțimi, claustrofobia – frica de locuri inchise, nyctophobia – teama de întuneric, ochlophobia – teama de mulțimi, xenofobia – teama de străini și zoophobia – teama de animale. Agorafobia, teama de a fi în locuri deschise sau publice, este o boală a persoanelor închise în sine, ceea ce ar putea împiedica victimele chiar să plece de acasă. Fobia de școală poate chinui elevii care sunt prea atașați de un părinte. fobii

Care este cauza fobiilor?

În general, s-a constatat că fobiile apar atunci cand frica, produsă de o situație de pericol mai deosebită, se reflectă și în alte cazuri similare. O teamă excesivă, irațională de apă, de exemplu, se poate baza pe o experiență de înec din copilărie, aproape uitată. Persoana în consecință, încearcă să evite această situație în viitor, un răspuns care în timp, crește nivelul anxietatății.

Cauzele fobiilor sunt psihologice și pot avea origini diferite. Anumite trăsături de personalitate (inclusiv anxietate), experiențele de viață infantile sau mature, orice traumatism, anxietate parentală, educație ș.a. sunt toate cauzele posibile pentru apariția unei fobii. În mod similar, obiectul fobiei (de exemplu fobia de șobolani ) variază în funcție de experiențele personale, reprezentările socio-culturale și familiale, valoarea simbolică a obiectului, etc.

Cauzele fobiilor au fost puțin studiate, dar unele exemple sunt semnificative:

Nivelul emoțional scăzut
Fobiile afectează adesea persoanele cu nivel emoțional scăzut, dar cu grad de ostilitate și anxietate ridicat. Această stare internă necesită o „justificare”, persoanei în cauză trebuie să i se explice din ce cauză sau care au fost factorii care l-au facut să fie atât de neliniștit și de ce se teme exact. Insă, propria inițiativă (fie și inconștientă) este mult mai simplă și oferă rezultate mai bune.

Influența mediului: influența psihologică și sugestia

Oamenii permanent alarmați sunt convinși că ceva teribil se va întâmpla și că ceea ce văd este înfricoșător. În jurul lor se creează în jur un mecanism psihologic de influență interpersonală. Dacă cineva induce ideea oribililui sau groazei persoanelor cu caractere slabe, ele pot deveni ușor victimele manipulării. Acestea sunt persoane fără imunitate psihologică, non-critice și fără o gândire obiectivă.  Astfel probabli se induc fel de fel de temeri, de la o persoană la alta. De exemplu, teama de cimitir, de păianjeni înfricoșători, teama de zbor cu avionul, teama de a nu fi manipulat de secte periculoase sau conspirații masonice. Toate acestea pot fi frici învățate.

Stereotipuri
Unele fobii sunt create instantaneu prin mecanismul de concepere de tip șablon. Ai văzut un păianjen – te-ai speriat – apoi te sperii în mod constant.

Dorința de a atrage atenția

Una dintre cele mai simple moduri pentru a atrage atenția (frecvent utilizată de către copii sau femei) este să înceapă să se teamă de ceva. Acest lucru este oarecum pozitiv pentru că implică emoție și empatie, iar ca rezultat, toată atenția este îndreptată asupra persoanei speriate.

Învățarea

Omul după ce s-a panicat o dată și a atras atenția, se mai panichează o dată, apoi iar și iar, astfel devine o obișnuință pentru el. Acest fapt conectat cu influența mediului – în curând devine un obicei și devine un mod de viață. „Mi-e teamă, de fiecare dată mi-i teamă și chiar e ciudat să nu te temi. Prietenii știu că mă tem, iar dacă mie nu o să-mi mai fie frică, pot să-mi pierd prietenii. Dar eu asta nu vreau- nu pot să-mi pierd prietenii!”, cam așa gândesc cei care sunt obișniuți ca prietenii să le calmeze isteriile.

Cum se pot trata fobiile? fobii

Psihologii folosesc diferite tehnici și metode de tratament ale fobiilor, în conformitate cu orientarea profesională pe care au ales-o și în funcție de fiecare caz în parte.

Psihanaliștii le tratează prin „catharsis”, proces psihologic fiind înțeles ca eliberare de sub o excitare anormală. Aceasta se realizează prin stabilirea sau restabilirea asocierii unei emoții cu amintirea sau ideea evenimentului care a cauzat-o. Sau prin interpretări ale gândurilor, discuții cu clienții. De asemenea se folosesc asocierile directe, analiza și interpretarea viselor, în scopul de a patrunde în substraturile psihologice. De asemenea, ei încearcă să ajungă la esența conflictului pentru a ajuta pacientul să depășească fobia și se recupereze.

Psihologii de orientare comportamentală au dezvoltat un set impresionant de tehnici extrem de utile pentru tratamentul fobiilor. Printre acestea se numără desensibilizarea, cel mai frecvent utilizat, tehnica implozivă sau tehnica expunerii. În cadrul tehnicilor de tip comportamental, clientul se confruntă cu situația anxiogenă atat la nivel imaginar cât și în plan real. În funcție de tehnică, această expunere se realizeaza treptat (desensibilizare). În paralel se folosesc tehnici de relaxare, sau bruscare (flooding), determinând astfel eliminarea legăturii dintre anxietate și stimulul respectiv. Afllă mai multe despre tehnicile de psihoterapie pentru anxietate. fobii

Toate aceste abordări au diferite eficiențe, dar, în general, tratamentul fobiilor prin oricare din aceste metode are rezultate foarte bune în cele mai multe dintre cazuri. Daca te-ai confruntat și tu cu astfel de situații, nu ezita să apelezi la ajutorul unui specialist – Psiholog Iasi Diana Todeancă.

By Diana Gaina